Delirium tremens

La o tigara pe balcon. Inca una din numeroasele pauze de munca de azi. Vorbind aiurea, nush cum dreaq mi s-o agatat de ganduri locutiunea "delirium tremens". Search pe google si stupoare. Ironic, nu-i asa?:D
In alta ordine de idei: azi vremea e-al dreaq de mohorata. Mai ales ca aseara, devorat de pofta de citit, am stat pana la 1 si m-am trezit destul de pe-alocuri nedormit si vremea pare intotdeauna mai mohorata cu ochii pe jumatate inchisi. Ajuns la serviciu, am reusit in sfarsit sa determin cauza stupida, ca de altfel mai mereu, din cauza careia am pierdut atat de mult timp aiurea. Am primit telefon de la emag si sa vezi dracia dreaq chiar au decis sa se comporte prietenos cu laptop-ul meu si i-au inlocuit display-ul(hooray!). In rest am pierdut vremea aiurea. Au venit si aia sa schimbe usa si au trebuit sa opreasca curentul pentru vreo 20 de minute.. Drept urmare, am decis, mai mult eu si Petre, sa mergem la o bere in Cismigiu. Noroc ca suntem indiferenti lumii in general si chelnaritza nu ne-a tratat ca pe niste vechi clienti ca ne dadeam de gol(am mai plecat in timpul serviciului cu Petre "pana jos" si ne-am oprit la vreo bere-2 la Biblioteca si a trebuit sa ocolim privirile intrebatoare in momentul in care ne-am intors la serviciu). Am reusit si marea performanta ca atunci cand m-am ridicat de la masa sa lovesc telefonul care era in buzunar de coltul mesei si i-am spart ecranul- cred ca se aud niste aplauze infundate undeva in spate. Intorsi la serviciu, dezamagire ca baietii si-au terminat treaba si curentul revenise asa ca nu mai puteam sta degeaba. Impresie falsa de altfel, ca datorita unei restructurari a proiectului a trebuit sa astept dupa ceilalti. In plus, saritor ca-ntotdeauna, - o mica pauza, Lucian tocmai a spart un pahar:))- m-am apucat sa strang dupa aia. Am dus toate ramasitile usii vechi la ghena, fara sa uit insa sa ma intep intr-o aschie. Dupa aia mi-am reciti cu o placere un pic confuza blogul si am renuntat la ideea de a sterge articolele mai vechi. Acum astept curios sa vad cum va continua ziua si cred ca si voi, imaginarii mei cititori, faceti acelasi lucru. Ce sa mai, am o viata al dreaq de interesanta. Am zis!